A fost precum iesirea dintr-un balon de sapun. Urechile ii tiuiau, mintea se scutura de ceata.
Si luna.
LUNA.
Cum nu o mai vazuse de mult timp, de cind nu mai putea sa infringa drumul decit cit sa se taraie inainte.
Trecutul il chema, cu izolarea sa, sa se lase curpins din nou de lentoare si falsa siguranta.
Ca deh, pe drum nu esti vizibil daca te tarai. Scria la manualul de intrebuintare. Complect fals.
Isi reaminti ca mai dorea pericolul.
Descoperi ca mai poate sa fuga.
Si inca o data ii multumi Fratelui Cenusiu pentru intelepciunea sa.
***
("The stars are thin," said Gray Brother, snuffing at the dawn-wind. "Where shall we lair
to-day? For, from now, we follow new trails."
Kipling, iti multumesc, si fie ca zeii sa se poarte bine cu tine, oriunde ai ajuns, in lumea de apoi.)
***
Se opri sa admire privelistea.
In spate, bula lenta a unei vieti trecute. Continind un univers virtual situat intr-un viitor neprecizat, si unul domestic, menit sa-i ofere frintura de senzatie de siguranta sortita a-l tine inauntru pentru a fi un personaj oferitor de supapa si backup altora.
In fata, sub razele argintii, Drumul. Necunoscutul in toata splendoarea sa.
Maini se intindeau sa il traga inapoi, si ochi reci se aflau in spatele lor. Demonilor le plac jucariile.
Se scutura.
Se scarpina un pic de purici.
Si se urni.
Stomacul ii ghioraia de foame, iar asta nu e o problema de neglijat.
***
Keine Kommentare:
Kommentar veröffentlichen