Web-Stat

Sonntag, 2. August 2009

i want out...



Ati incercat vre-o data sa introduceti prea multe haine in aceeasi valiza?
Sa mancati 12 hamburgeri?
10 beri fara mers la wc.?
....daca da, atunci stiti cum se "simte" viata mea.
Cade greu la stomac.
Nu spun ca nu a fost buna.
Dar in cantitati prea mari, orice bunatate duce la indigestie.
Uneori am senzatia ca trecutul a umplut tot, si ca nu mai pot introduce nimic.
Iar in acest domaniu, nu stiu daca o sa am sansa sa achizitionez un harddisk nou.
Am momente cind imi vine sa ma iau si sa ma tot duc.
Undeva unde nu ma stie nimeni.
Sa pot ingropa tot ce a fost.
Bun sau rau.
De-a valma.
***
Hm.
La un stomac prea plin, o "cearta cu bocancii" deobicei ajuta.
La un creier prea plin, ar trebuii sa incerc cu un pic de spart de cap?

Kommentare:

snowflake hat gesagt…

Nu putem scapa de trecut singura sansa este sa traiesti cu el sa il accepti...nu cred ca ai nevoie de un nou inceput ci de o schimbare iar schimbarea vine din interior daca ai sa reusesti sa te schimbi lumea se va schimba mentalitatea,tot ce te incojoara,chiar si drumurile ce se deschid in fata ta vor fi altele.Schimbarea trebuie sa vina din interior nu uita,noi facem lumea nu lumea ne face pe noi.

LaMargineaNoptii hat gesagt…

lumea asta e defecta, micuta mea prietena...undeva, peste puterile oricui de-a o lecuii. tot ce putem face e sa supravietuim atacurilor ei.

snowflake hat gesagt…

Este defecta din cauza cui?Nu tot a noastra?Noi trebuie sa ne reparam,noi...Multi nu vor din pacate,nici macar nu incearca

clarisa hat gesagt…

problema e ca ne umplem,primim,aproape orice pt a extrage esenta mult cautata,dar uitam ani de-a randul ce sa facem cu ea,o pastram pretioasa,draga concheta pt care ne-am dat si sufletul,dar uitam ca menirea ei nu e pt a o tine acolo inchisa,si intr-o zi simtim parca ca explodam,si simtim nevoia sa fugim cat mai departe pt ca explozia sa nu raneasca pe nimeni sau sa socheze.

LaMargineaNoptii hat gesagt…

problema e ca nu primim cu un scop. ci pentru ca poarta e intotdeauna deschisa. vrem, nu vrem, viata toarna experiente in noi.

clarisa hat gesagt…

pai daca poarta e intotdeauna deschisa,inseamna ca putem sa si oferim ceea ce primim...si poate nu am mai simti senzatia ai de explozie iminenta.

LaMargineaNoptii hat gesagt…

ei, chiar daca oferi, aici merge doar cu copy/paste, nu cu cut.

clarisa hat gesagt…

LaMargineaNoptii-nimeni nu alege in locul tau,doar tu ai posibilitatea sa alegi din capacitatile tale,pt a sti cum sa oferi si sa primesti.

Lia hat gesagt…

"Am momente cind imi vine sa ma iau si sa ma tot duc. Undeva unde nu ma stie nimeni. Sa pot ingropa tot ce a fost. Bun sau rau. De-a valma" - SI EU!! Si le am foarte des in ultima vreme. Ma intreb daca nu cumva "viata" a inceput totusi prea devreme pt mine, si daca nu cumva, chiar am obosit...

PS: Desi nu e bine (pt ca deh, stii cume cu faza aia "ai grija ce iti doresti") si o sa sune aiurea rau ce voi scrie, uneori imi doresc sa fi fost nebuna...
Imi inchipui ca poate doar in felul asta, as fi reusit sa nu mai vad, si sa nu ma mai consum atat pentru toate...

clarisa hat gesagt…

ah,Lia de cate ori mi-am zis si eu ca de ce eu vad si inteleg atatea,iar oamenii din jurul meu traiesc linistiti nefolosind aceste capacitati interioare,de multe ori mi-am dorit sa ma fi nascut proasta,si asa as fi ramas in ignoranta.Lia,nu renunta,caci sentimentul de renuntare te impiedica sa faci ceva constructiv cu aceste posibilitati ale tale,si incearca sa te cunosti mai bine ca poate iti scapa ceva,ceva ce nu ai inteles inca despre tine.

snowflake hat gesagt…

Daca s-ar intampla numai lucruri bune in viata ar fi prea monoton,am trece prin viata neinvatand nimic...orice lucru are un revers la fel ca o moneda un lucru rau ce ni se intampla poate insemna maine un lucru bun.Viata intradevar este si o experienta dureroasa daar...nu mi-e teama si nici nu imi doresc sa nu mai simt,sa nu mai vad ce se intampla mi-e teama ca intr-o zi nu as mai putea 'vedea' nu as mai putea simti si as deveni ca 'ei' oameni de tinichea,fara inima,asta va doriti?Eu zic ca nu...

Lia hat gesagt…

@Clarisa, sa nu te superi pe mine, si sa nu ma intelegi gresit, dar de obicei nu dau curs la genul asta de sfaturi. Si asta nu din rautate sau altceva, ci pentru ca atunci cand spun un lucru, STIU de ce il spun, intelegi? Si cu asta am spus tot :)

clarisa hat gesagt…

Lia-eu am zis mai mult ce mi se intamplase mie,sentimentul de renuntare(nu renuntare la mine),cand l-am depasit am constientizat mai multe despre mine,si am inteles ca ceva imi scapa,chiar m-as fi bucurat sa nu-l fi luat ca simplu sfat si sa imi fi spus ca de fapt tu nici nu ai trait acestea sau poate da,si ca tu ai descoperit ceva mult mai bogat decat mine.
imi place ca te adresezi direct unei persoane,acesta e un farmec care il admir la oameni.