Web-Stat

Sonntag, 8. März 2009

inca o data, duminica...cind se trezeste ziua...


Inca o data, duminica, la o oarecare margine a noptii, la un inceput al zilei...
Ma minunez.
Cit de ciudate sint vinturile vietii.
Incotro ne poarta.
Stau singur intr-o camera plina de amintiri.
Amintiri ale unei vieti trecute.
Apuse.
Nu e neaparat camera.
Cit atmosfera.
Amintirile legate de tipul acesta de camera.
***
Descopar ca intotdeauna in vremuri rele, sint conditionat sa ma uit in trecutul meu.
Poate ca nu e bine.
E doar un mod de a-mi distrage atentia de la ce urmeaza, prin ceea ce a fost.
Trecutul nu il putem schimba.
Si totusi cit confort ne provoaca, uneori, sa il revizitam...
***
Toti cautam un colt al nostru, intim, in care sa ne simtim in siguranta.
In majoritatea cazurilor, insa, il cautam in propiul trecut, in loc sa incercam sa ne construim un colt de gen in prezent.
Iar explicatia e simpla.
Omitem grijile de atunci.
Si mai ales, omitem greselile.
Nu vedem copacii din cauza padurii.
***
Uneori nici eu nu pot evita aceasta capcana.
Dar viata nu e comoda.
Si daca te flateaza, o face in scopul de-a te fenta.
De fapt, e cel mai periculos pradator pe care il putem intalnii, cit traim.
In scrieri, ar trebuii sa folosim majuscule cind vorbim de ea.
VIATA.
De fapt, VIATA e singurul PRADATOR capabil sa infranga OMUL.
***
Tot ce mi-am dorit de la viata a fost o familie, copii, si un caine.
S-a dovedit complect gresit.
Nu mai exista in ziua de astazi asa ceva.
Nu sincer.

1 Kommentar:

Cristian Lisandru hat gesagt…

Încântat de aceste rânduri scrise cu sufletul... Da, minunat spus: Viaţa este singurul prădător care poate învinge omul... Felicitări...