Dust in the wind...
De fapt, tot ce a trecut e praf in vint.
Uneori gasim particele din trecut ratacite printre degetele noastre, in timp ce cautam cu totul altceva.
Iar memoria se incapatineaza sa retina raul, si arunca binele.
De fapt, nu sa il arunce. Ci sa il incetoseze, sa lase vintul sa-i ia din substanta.
E ca un fel de cautare pe Google, in interiorul memoriei mele.
***
Binele si Raul sint chestii relative.
Nu exista Bine care sa nu isi aibe portia de rau la pachet.
Si nici Rau care sa nu duca inspre un pic de Bine.
Dar pare sa fie o curgere naturala, de la Bine la Rau.
***
Citeodata mi-as dori ca pierderile sa fie definitive.
Mortii sint usor de iertat.
Ne putem obisnui cu absenta lor.
Nu exista rautate in Moarte. E ceva natural, asa functioneaza lumea asta.
Numai ca nu intotdeauna pierdem fiinte prin moarte.
Marea majoritate le pierdem din motive prea-lumesti.
Motive deloc usor de uitat, si, uneori, de neiertat.
Nu ii putem ierta pe ei.
Si, de cele mai multe ori, nici pe noi.
***
Exista oameni care nu pot iubi ce au.
De fapt, oameni care accepta iubirea altora fara sa sa implice.
Li-se pare ca in felul asta, au toate atuurile.
Si au dreptate.
Nu inseamna ca nu se implica in relatii, din toate celelalte puncte de vedere.
Ci doar ca nu pot iubi ce au.
Prefera sa stea refugiati in situatii caldute, in care sint in siguranta, si sa viseze.
Ar spune orice sa nu se vada asta.
Ar face absolut orice sa nu se afle asta.
Precum am mai zis o data, de mult, si am avut dreptate, aparentele le guverneaza viata unora.
Oare nu putem fi in siguranta decit daca sintem niste cacanari perfecti?
Niste ipocriti si niste nenorociti?
Sau e vorba doar de cit de putin mai putem oferi?
Nu e vorba de bani sau lucruri.
Trebuie sa fii chiar marunt sa crezi ca macar 2 secunde se pune problema de asta.
Dar mai marunt decit cel mai marunt-marunt si foarte mic om.
***
Exista oameni care nu pot iubi ce au.
De fapt, oameni care accepta iubirea altora fara sa sa implice.
Li-se pare ca in felul asta, au toate atuurile.
Si au dreptate.
Nu inseamna ca nu se implica in relatii, din toate celelalte puncte de vedere.
Ci doar ca nu pot iubi ce au.
Prefera sa stea refugiati in situatii caldute, in care sint in siguranta, si sa viseze.
Ar spune orice sa nu se vada asta.
Ar face absolut orice sa nu se afle asta.
Precum am mai zis o data, de mult, si am avut dreptate, aparentele le guverneaza viata unora.
Oare nu putem fi in siguranta decit daca sintem niste cacanari perfecti?
Niste ipocriti si niste nenorociti?
Sau e vorba doar de cit de putin mai putem oferi?
Nu e vorba de bani sau lucruri.
Trebuie sa fii chiar marunt sa crezi ca macar 2 secunde se pune problema de asta.
Dar mai marunt decit cel mai marunt-marunt si foarte mic om.
***
Draga mea.
Cind ai fost tu...?
Ai fost vre-o data, de cind m-ai cunoscut?
Macar acum, dupa, esti tu?
Am devenit doua voci de plastic, doua cuvinte intr-un chat anonim.
De fapt, am fost vre-o data mai mult?
De fapt, ....dormi bine?
***
Pentru ca eu dorm minunat.
Atit de minunat incit sint socat.
Viata mea se intinde in fata.
Imi pare rau de cei a caror viata se mai intinde doar in spate.
Dar nu ii mai pot ajuta cu nimic, si, sincer, nici nu stiu daca as vrea.
Am avut parte de momente minunate.
Sper ca am reusit sa ofer, la rindul meu, momente minunate.
Dar e timpul sa trec mai departe.
Si o voi face.
Trebuie sa iti multumesc, insa.
Am invatat ca nu exista exceptii.
Si ca de oameni trebuie sa te pazesti.
***
Desigur, imi voi aminti cu placere cind voi mai descoperi un pic de nisip intr-un buzunar uitat.
Dar ce nu voi uita niciodata e lectia. Lectia care spune ca.
"Love is overrated
Move along, nothing to see here!"
Singurul praf pe care il voi mai cauta de acum e Praful de Stele.
"Back row to the left, a little to the side
Slightly out of the place
Look beyond the light, where you'd least expect
There's someone special..."
Viata ne poarta in locuri ciudate.
Citeodata pare sa vrea sa ne omoare, dar poate, de fapt, vrea sa ne ofere o renastere intr-un loc mai bun?
Si o voi face.
Trebuie sa iti multumesc, insa.
Am invatat ca nu exista exceptii.
Si ca de oameni trebuie sa te pazesti.
***
Desigur, imi voi aminti cu placere cind voi mai descoperi un pic de nisip intr-un buzunar uitat.
Dar ce nu voi uita niciodata e lectia. Lectia care spune ca.
"Love is overrated
Move along, nothing to see here!"
Singurul praf pe care il voi mai cauta de acum e Praful de Stele.
"Back row to the left, a little to the side
Slightly out of the place
Look beyond the light, where you'd least expect
There's someone special..."
Viata ne poarta in locuri ciudate.
Citeodata pare sa vrea sa ne omoare, dar poate, de fapt, vrea sa ne ofere o renastere intr-un loc mai bun?
Keine Kommentare:
Kommentar veröffentlichen