incercind apa

Apa.
O suprafata ce pare lina intotdeauna.
Poate fi curata.
Murdara.
Rece.
Sau calda.
Curiozitatea ne impinge intotdeauna sa o incercam.
Daca am hotarit ca am obosit sa tot ocolim ca sa o evitam.
***
Se poate intimpla sa aibe exact temperatura potrivita, adincimea dorita, si, nu in ultimul rind gradul de curatenie pe care il putem suporta.
Dar de obicei nu e asa.
Difera un pic, doar cit sa fie inconfortabil.
***
De cite ori ne hotarim sa trecem prin ea, ne tot zicem ca ne vom obisnuii treptat cu senzatia de disconfort.
Nu, nu e asa.
Totdeauna iesim uzi, usor murdariti( nu neaparat de apa), si dezamagiti.
Inconfortul nu devine confort in timp.
Pur si simplu te poti consola ca te simti nasol.
Dar nu te obisnuiesti.
***
Intre doi oameni, scanteia nu apare in timp.
Poate exista acceptare.
Toleranta.
Teluri comune.
Pasiuni comune.
Chiar si tabieturi comune.
Intr-o oarecare masura, chiar si descarcari hormonale.
Mai mult sau mai putin reusite.
De obicei, nereusite.
Deobicei, fiecare se gindeste la altcineva in momente de gen, dar se consoleaza cu ideea de siguranta.
De multe ori, animalul-om prefera ceva mediu, dar sigur, decit ceva major, dar solicitant.
Nevoia de siguranta face animalul-om mai...victimizabil decit e de obicei.
Si mult-mult mai prost.
***
Scanteia in ochii oamenilor apare din primul moment, daca e sa fie.
Sau nu.
Timpul nu ajuta la nimic.
Pina si respectul reciproc nu valoreaza nimic fara dragoste.
Caci drumurile se despart la un moment dat, daca nu exista nimic sa le tina unite.
Chiar si pe intuneric, trebuie sa simti cind iti atingi partenerul.
Ca este vorba de el, ca e acolo, si ca atingerea e speciala.
***
Astea nu apar in timp.
Nu te poti autoconvinge.
Lamurii singur ca ceva inexistent e acolo, ca o fantoma.
Sentimentele pot fi exprimate prin vorbe.
Dar nu se pot transforma in vorbe.
***
Eu, cel putin, cred ca pina la urma voi ocoli apa.