Mai am citeva luni pina la inca o schimbare de prefix.
Ma uit in jur.
Marea majoritate a colegilor de generatie s-au preschimbat in "nenea".
Iar a colegelor in "tanti".
De ce facem asta?
De ce lasam viata sa ne ingroape in haine de plastic?
Sa ne inregimenteze in armata de nimicuri tipica oricarei gloate?
Oare o data cu anii unora le mor si neuronii, pe linga curaj?
Si nu esti apreciat in aceasta lume a lor decit daca esti mononeuronal, fricos si nehotarit?
Asta e "seriozitatea" lor.
O castrare emotionala, intelectuala si materiala.
Daca e asa, prefer sa-ma intorc cu spatele inspre lume, sa ma uit doar in coltul meu, unde totusi intunericul mai ascunde cite ceva.
Unde mai exista surprize.
Unde mai poti avea curaj.
Si unde nu mori.
De viu.
Caci un om cu creierul mort e ca un pui de la aprozar.
Are carne de tun.
Dar e doar un hoit.
Si cam pute.
3 Kommentare:
De cand am trecut de 30, ma intreb cum o sa fiu la 40, 50...
Sper sa nu ma schimb, si sa raman aceeasi nebuna imbracata in jeansi, care fuge la concursurile de motoare... Sper..
Inca nu am ajuns la prefixul 2 asa ca mai am timp sa visez sa ma bucur de viata si sa uit de realitate!
bucura-te...si...be ready. trezirea vine.
Kommentar veröffentlichen