Web-Stat

Samstag, 13. Juni 2009

and now i know...



Incep sa imi lipseasca...lucruri.
De abia traite.
Sentimente.
De mult uitate.
Senzatii.
De mult pierdute.
Oare e posibil sa devii mai nebun decit sint eu?
***
Privesc in fiecare seara geamul lasat intredeschis...
Cu toate ca stiu precis ca nu mai e mult pina va reintra ceva pe acolo...nu ma pot hotari sa am rabdare.
***
E ciudat cum se intersecteaza caile oamenilor in lumea asta.
Traiectoriile vietilor noastre sint imprevizibile, drumurile noastre impredictibile...
E interesant cit curaj iti poate da o raza de lumina, oricit de indepartata, atita timp cit stii ca e a ta, si te asteapta pe tine.
Chiar si Marginea Noptii poate deveni suportabila in conditiile astea...
***
"Build a fire
A thousand miles away
To light my long way home..."

2 Kommentare:

dora hat gesagt…

"Lucruri de abia traite? "Sentimente de mult uitate?"
"Senzatii de mult pierdute?"
Mi le-am dorit si eu cu disperare.Au!Dar ce m-au ars!Din " drumuri impredictibile"am prins raza de lumina si s-a dovedit a fi o flama mai ceva ca cea de la aparatul de sudura!
Ce-am sa fac daca mai zaresc ceva luminos?Cu siguranta o sa ma indrept intr-acolo cu gestul sinucigas al fluturelui ce se lipeste de lampa incandescenta.De ce? Fiindca sunt OM si suferinta asta aiurea ma face sa simt ca traiesc!Orice senzatie e buna atita timp cit ea te face sa iti dai seama ca nu esti mort.Desi...slabe sperante ca urmatoarea "lumina" sa nu ma omoare de-a binelea.

Lia D hat gesagt…

Sa stii ca e ciudat uneori, felul cum se intersecteaza caile oamenilor..