Donnerstag, 8. Januar 2009
puii de om, second act
Vorbind despre copii.
Sintem o generatie de jena.
Permitem lumii in care traim sa nu ne acorde timpul sa ne educam copii.
Si nici nu dorim asta.
De multe ori, din comoditate.
Am intilnit copii care nu stiau cine le sint stramosii decit vag.
Am intilnit copii care nu stiau decit de pokemoni sau calculator.
Nicidecum de joaca in aer liber sau altele de gen.
***
Ne scuzam intotdeauna ca asta e lumea in care traim.
E o scuza comoda.
Facila.
Si se va dovedi de neiertat.
Caci, peste niste ani, aceeasi copii ne vor reprosa lipsa de integritate si grija fata de ei.
***
Ar trebuii sa-i invatam.
Sa le povestim.
Cine sint.
De unde provin.
De ce sint ceea ce sint.
Cum e viata.
De ce e asa cum e.
Si ce pot face ei cind cresc ca viata sa nu mai fie asa cum e acum.
***
Caci ziua de maine le apartine.
Noi am murit deja, ca si generatie.
Abonnieren
Kommentare zum Post (Atom)
3 Kommentare:
este f adevarat ce scrii si cum pui problema, insa un copil crescut diferit de cei multi va deveni un inadaptat, tocmai din cauza gradului de cunoastere si inteligenta mult peste medie. asta cred eu... insa se poate sa ma insel. inca nu am urmasi :))
nu putem sa-i lasam prosti, doar fiind-ca vor traii intr-o generatie de prosti, zic eu.
pai evident ca nu :) e inuman sa iti cresti copilul un retardat cu buna stiinta...
:*
Kommentar veröffentlichen