a night after...the morning after

Am ajuns sa imi iubesc bucatica mea de Iad inghetat.
Asa cum e ea, cu ce se intimpla in ea.
Si am ajuns la concluzia ca locul pe care il consideram odinioara micul meu Rai e de doua ori mai rau.
Nu a fost asa.
A devenit.
Prin forta facturilor emise de viata.
Oarecum, nu spre totala mea surpriza, am ajuns sa-i compatimesc pe cei implicati, deoarece sint destul de prost inca pentru a face asta.Dar, intr-un final, ma pot considera norocos ca m-am fript destul de tare pentru a nu ma mai implica.
Mortii cu mortii.
Vii cu vii.
***
Intr-adevar, in orice lucru rau, se dovedeste a fi, pina la urma, si un pic de bine.
Una din rarele ocazii cind e si pentru mine.
Si sper, pentru binele altora, sa inteleaga ca doua Iaduri inseamna un Iad prea mult.
Desi ceea ce cauti, sub numele de Rai, poate fi doar o alta fata a Iadului.
Si nimeni nu e de vina ca ai ales sa ajungi acolo.
Caci fiecare isi face alegerile singur.